Practicarea observării îți poate schimba viața

Vreau să îți fac cunoscut și ție un exercițiu simplu care îți poate schimba întreaga viață și perspectiva asupra sa, într-o singură zi. Relațiile tale cele mai importante din familie pot fi duse la un alt nivel, prin aceasta practică. Practicarea observării celuilalt.

Un exercițiu cu un efect fascinant pe care îl poate face oricine. Observarea activă a unui obiectiv este o un obicei ce poate aduce multa înțelepciune în viata unui om, o data ce începe practicarea sa, dar și vindecare.

Ce ai de facut este să te oprești puțin și să privești în jur. Oprește-te pentru un moment și încearcă să nu spui nimic, doar să observi. Observă ceea ce se întâmplă în jurul tău, observă-i pe cei dragi. Vei descoperi lucruri fascinante despre ceea ce aveai sub ochi zi de zi, vei descoperi noi sensuri, noi înțelesuri.

Ce presupune observarea activa? 15 minute zilnic de observare a unei persoane

Sa luam ca exemplu o seara liniștită în familie, sau în compania unor prieteni. La ce ești atent? Spre ce se îndreaptă focusul si atenția ta? Ești atent la cei din jur? Pentru cât timp ai urmărit atent fără sa intervii?

Fa acest exercițiu, de a-ți urmări și observa sotul/soția, mama în timp ce vorbesc sau copilul în timp ce se joacă, preț de 15 minute fără sa intervii. Aseaza-te confortabil undeva alături, fără telefon (!) fără alte distrageri și priveste-l. Urmărește ce face, ce gesturi are, ce spune, microgestica, ticurile, privirea, ce face cu mâinile, absolut fiecare detaliu. Încearcă sa fii discret și abtine-te de la intervenții. Dacă îți adresează o întrebare, răspunde astfel încât sa nu muti atenția asupra ta si continuă să asculți, să observi. Încearcă deasemenea să te abții de la a emite ipoteze și conceptualizări cu privire la ceea ce observi, pana la final, pentru a nu te pierde în gânduri.

Sa le luam pe rand. Dacă alegi sa practici observarea chiar în timpul unui dialog sau în timp ce ești intr-o relație directa cu un partener, beneficiile pot fi maxime, probabil cum nici nu te aștepți. În loc sa fii preocupat sa răspunzi, fii doar atent la ce a spus. Nu te grăbi să încadrezi spusele celuilalt, nu te grăbi să judeci. Asculta pana la capăt, lasa-l sa vorbească ca singur va spune mai mult. Nu interveni în firul discuției, lasa sa vezi unde duce. Abandonează pentru măcar 15 minute nevoia de control și descoperă noi sensuri, vei fi surprins sa vezi unde s-a ajuns fără intervenția ta. Asta înseamnă adevărata înțelepciune. Îți propun sa făci acest exercițiu, un sfert de ora pe zi, pentru a avea ocazia sa experimentezi un alt nivel de conștientizare. Ești dispus?

Dacă faci asta cu cel mic, vei descoperi zeci de lucruri. Cei mici se mișcă mai mult în decurs de 15 minute. Copiii desfasoara acțiuni mai ample în jocurile lor deci vei avea ocazia sa descoperi prin observarea de 15 minute strategiile lor, modul lor de gândire, convingerile lor dar mai ales emoțiile lor. Atat de mici precum îi vezi, copiii au un sens a ceea ce noi numim “a fi” foarte bine ancorat în prezent. Cele cinsprezece minute vor fi mai mult decât suficient pentru a înțelege ce simte copilul, doar privindu-i reacțiile. Dacă spre exemplu alegi sa faci observarea când se joaca cu un alt copil, cu atât mai bine. In relaționare se releva cea mai mare parte a self-ului și not-self-ului din condiționarea designului unui om.

De ce e nevoie de 15 minute de observație?

Nu e vorba neapărat de timp, căci pana la urma 15 minute nu e chiar un timp îndelungat. E vorba mai degrabă despre faptul ca în acest interval se desfășoară neîntreruptă o atenție prin care nu se fragmenteaza informația primita de la mediu, în cazul nostru, de la cel pe care ne propunem sa îl observăm. În intervalul acesta de 15 minute ai șansa să “prinzi” fragmente întregi din reacțiile unui om. Sa înțelegi de la cap la coada o reacție – cum s-a născut, cum a evoluat, cum s-a stins. Vei avea ocazia sa descoperi reacții, obiceiuri, comportamente pe care dacă le “prinzi din zbor” peste zi uitandu-te la el din timp în timp, nu le vei înțelege la fel de bine ca prin aceasta observație.

Pentru ca vorbim de exercițiu, e permis sa experimentam. Poate nu reușești din prima 15 minute, poate intervine ceva. E în regula, reiei când poți. Important e sa începi să aplici, să experimentezi pe pielea ta. Ai libertatea de a alege ce faci cu timpul tău, foloseste-l pentru a te apropia de natura ta, de a înțelege ceea ce e în jurul tău cu adevărat, de a descoperi ceea ce ai sub ochi zi de zi, din alta perspectiva.

În încheiere am sa îți mărturisesc din exemplul personal ca de când fac asta cu soțul și cu cei doi copiii ai mei, calitatea relației mele cu ei s-a schimbat enorm. În primul rând s-a stabilit o conexiune speciala, un alt tip de conectare între noi, care nu poate fi explicata în cuvinte. Însă la aceasta conexiune au contribuit și alte lucruri, însă ce s-a întâmplat cu adevărat unic în urma acestei practici a fost faptul ca, tot facandu-l, m-am obișnuit sa tac și sa observ. Fără sa îmi fi dat seama initial, mi-am format un obicei din a-i observa cât mai des, de a tăcea și asculta mai mult, chiar și atunci când nu mai îmi propuneam. Evident, încă sunt la nivelul la care ma pierd în reacții și în propriile mele povesti zile la rand. Dar prin tot acest carusel al emoțiilor, al preocupărilor de sine, îmi fac adresea loc sa ma opresc și sa privesc. Sa tac și sa ascult. Sa stau și sa observ. E absolut revelator ce se întâmplă cu propria constiinta când faci asta. Încercă și tu!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *