De trei factori trebuie tinut cont atunci cand vrem sa îi facem pe copii sa citeasca: Perioada sensibila, varsta copilului si adaptarea conținutului la nivelul varstei sale si conținutul la care îi expunem. Dar înainte sa luam acești factori în detaliu, aș vrea să precizez ca există două aspecte care favorizează fantastic dragostea pentru cărți: expunerea de mic și exemplul părinților.
Încă dinainte să împlinească un an, răsfoiește cu micuțul tău cărti ilustrate, cartonate. Este o activitate de temelie în educația copilului, la fel de importantă ca spre exemplu activități cu cuburile din lemn, puzzle sau cântecele, etc.
Apoi, știm deja că cei mici învață prin imitație. Înainte să știe să umble, bebelușul învăță de la mama si de la tata atitudini, limbaj, comportament, etc. Spuneam că este favoriabil aceast tablou al parintelui care stă cu o carte în mână și o savurează concentrat, timp în care dacă cel mic a avut ocazia să îl vadă, creierul său a înregistrat acest comportament și inevitabil îl va imita multa vreme de acum încolo, pentru ca i se intipărește profund în memorie orice învăță în acestă perioadă.
1 Perioada sensibila
Fazele Sensibile” sunt perioade de timp trecătoare din viața unui copil, în timpul cărora creierul și simțurile acestuia sunt concentrate pe anumite aspecte ale mediului, uneori chiar până la totala excludere a altora. Perioadele senzitive ajută la dezvoltarea unor capacități specifice ale creierului precum limbajul, mișcarea și coordonarea, abilitățile sociale, conștiința culturală, etc.
În timpul unei Faze sensibile copilul învață fără efort, însă aceste perioade sunt trecătoare și ireversibile. De îndată ce au trecut, ele nu vor mai reveni niciodată. Aceasta nu înseamnă că un copil nu va mai dobândi niciodată acea capacitate, ci numai că după ce respectiva fază sensibilă a trecut, învățarea va fi mai puțin ușoară. Acesta este motivul pentru care învățarea unei limbi străine este mult mai ușoara până la 6 ani. Fazele sensibile dau anumitor arii din creier o energie specifică pentru a se dezvolta și a se îmbogăți, fără a permite altor informații să interfereze; fenomenul este asemănător selecției informației.
Ca să îl determinați pe copil să citească, prima dată trebuie sa fiți atenți la faza lui sensibilă și la pasiunile sale din acea perioadă.
2. Varsta
La ce vârstă este cel mai bine să îi învățăm pe copii să citească? E preferabil să începem cât mai devreme sau, dimpotrivă, să așteptăm, de exemplu, până în ultimul an de grădiniță sau chiar clasa 0, atunci când începe, propriu-zis, educația formală?
Ei bine, adevărul este că nu există un răspuns corect. Creierul copilului funcționează la un nivel maxim de activitate de la naștere până la vârsta de trei ani, dar fereastra de oportunitate în ceea ce privește achiziția abilităților de lectură este largă, întinzându-se până la vârsta de 10 ani.
Însă trebuie observat că există o mare diferență între alfabetizarea timpurie și lectura timpurie. Prima echivalează, în mare, cu dobândirea abilităților fundamentale de comunicare verbală, în timp ce doar a doua este, de fapt, ceea ce înțelegem în mod obișnuit prin citit.
3. Continutul
De multe ori le vârâm sub nas niște alegeri destul de neinspirate crezând ca dacă nouă ne plac, le vor plăcea și lor. Greșeala asta am facut-o si eu mai demult, când tot încercam să îi citesc copilului lecturi naturaliste, pentru că mie îmi place știința. Am descoperit la timp, la un pas sa îl gi dezgustat de plăcerea de a-i citi povești, că lui îi plac poveștile urbane, cu umor, acțiune, cu multe personaje și un gram de fantezie și mult prea puțin cele cu animale și natură.
La fel cum nu e niciodată prea devreme pentru alfabetizarea timpurie, nu există nici un moment potrivit al zilei. Copiii învață chiar și dacă părinții le citesc ziarul de dimineață, pur și simplu pentru că le place la nebunie să audă vocea mamei sau a tatălui. Efectul este același dacă părinții le citesc copiilor reclamele stradale sau cărți cu povești. Atunci când părinții fac din cititul cu voce tare un obicei, copiii vor înțelege că este o activitate plăcută. De asemenea, ritualul citirii unei povești ori a unei poezele, înainte de culcare – chiar și doar pentru câteva minute – ajută la formarea unei atitudini pozitive față de cărți și citit.
Cât despre cititul ca atare, în forma pe care o cunoaștem de la școală, acesta reprezintă o etapă ulterioară. În mod normal, copiii nu sunt echipați cu „instrumentele” necesare pentru a putea învăța să citească înainte de vârsta de trei ani, deși și în acest caz vorbim de un continuum, nu de etape discrete. Mai simplu spus, copilul poate învăța, de pildă, să își recunoască numele, însă cititul propriu-zis al unor propoziții este o abilitate care se dobândește, de regulă, în intervalul de vârstă 3-5 ani.
Surse: proiect „Iubim cartile” by Kinder, casamontessori.ro
