La inceputul perioadei scolaritatii mici (6/7-10/11 ani), copilul se afla in faza decentrarii de sine, a eliberarii din etapa narcisica, egocentrica, si intra in lumea relatiilor sociale. Obisnuit pana acum sa fie centrul microuniversului familial, care raspundea constant la nevoile si dorintele sale, el paseste in universul mai larg al lumii cunoasterii.
Odata cu intrarea in scoala, copilul face cunostinta cu alte tipuri de reguli de relationare, la care este nevoit sa se adapteze, pentru a nu fi marginalizat. In plus, socializand, el are ocazia sa descopere ce anume il defineste ca diferit de ceilalti, traieste relatii de simpatie si de antipatie, isi face prieteni dupa criterii de similitudine sau admiratie. Uneori copiii se imprietenesc datorita vecinantatii, care ii determina sa parcurga impreuna drumul de la scoala acasa, sau datorita faptului ca stau impreuna in banca.
In contextul scolar, devine posibila si cooperarea, ei devin capabili de a realiza activitati in grup. Relatiile capata caracteristici orizontale, copil-copil, fata de perioada anterioara cand relatia se desfasura pe verticala, copil-parinte. In jurul varstei de 9-10 ani, prieteniile incep sa se lege pe criteriul apartenentei la gen – baietii aleg grupuri de baieti, fetele aleg grupuri de fete – avand, printre altele, si preocupari specifice comune. Relatiile nu mai sunt diadice, ca in familie, ci multilaterale, grupale.
Motive pentru relatiile de prietenie
Invata sa relationeze tinand cont de alte reguli, diferite de cele din cadrul familial. Desi intr-o prima faza, copilul va aplica aceleasi tipare de relatie existente intre sine si membrii familiei, cu timpul va invata ca relatiile sociale imbraca alte forme, si se va adapta acestor cerinte pentru a fi acceptat in grup.
Grupul de prieteni confera copilului sentimentul de apartenenta, important pentru formarea identitatii sociale si a imaginii de sine. El se va defini pe sine raportandu-se intr-o anumita masura, la grupul de relatii din care face parte, si cu cat prestigiul si acceptarea sa de catre grup vor fi mai mari, cu atat stima de sine va creste.
Invata importanta unei relatii de prietenie. Desi intr-o prima faza, copilul tinde sa adere la ideea de grup fara a analiza criteriile, odata cu inaintarea in varsta, el va deveni din ce in ce mai selectiv cand isi va alege grupul de prieteni. Va tine cont de preferintele comune, de idealurile impartasite, de modul in care ceilalti relationeaza, astfel incat relatiile de prietenie sa fie armonioase. Criteriul similitudinii devine din ce in ce mai important.
Integrarea intr-un alt grup social decat cel familial, il ajuta in dobandirea autonomiei, deprindere care ii va fi necesara mai tarziu, in viata. Dependenta fata de familie nu va mai fi posibila, la un moment dat, de aceea copilul invata in cadrul grupului de prieteni despre cum se poate mentine o relatie, cum sa ajute si sa primeasca ajutor de la ceilalti, cum sa impartaseasca si sa fie alaturi de cineva.
Prietenia la aceasta varsta este importanta, si este bine sa fie incurajata de catre familie, fara a omite insa supravegherea discreta a relatiilor de prietenie ale copilului. Fiind in buna masura usor de influentat, din cauza unei insuficiente maturizari, copilul poate fi facil atras in relatii de prietenie nepotrivite. De aceea, parintii pot supraveghea si interveni in aceste relatii, atunci cand nu sunt benefice pentru copil, insa intotdeauna in mod argumentat, fara interdictii severe care ii pot creea copilului sentimentul ca este nedreptatit. Daca i se explica motivele pentru care un grup de prieteni nu este potrivit, el va intelege si isi va insusi criteriile dupa care trebuie sa se ghideze atunci cand isi alege prieteni.
