Înscrieți-vă la buletinul nostru informativ pentru a primi informații actualizate, noutăți, perspective sau promoții.

Copilul tau face sport? Iata de ce ar trebui sa iei masuri in aceasta privinta

Sportul reprezintă una dintre cele mai bune şcoli ale vieţii în care învăţăm să ne cunoaştem unii pe alţii, să ne evaluam aptitudinile şi slăbiciunile, să respectăm reguli de convieţuire în colectivitate, să trecem peste un eşec şi să fim mândri când ne depăşim limitele. Toţi adolescenţii ar trebui să practice activităţi fizice sau chiar un sport de performanţă. În cazul sportului de performanţă, principalul risc este angajarea lor totală în această activitate, studiile rămânând pe un plan secundar, astfel că, în loc să fie un prilej de bucurie pentru întreaga familie, poate fi un izvor de conflicte.


Însă cu răbdare şi înţelegere, aceste probleme pot fi depăşite printr-o disciplină şi un program adecvat, care de altfel va forma conduite şi comportamente solide şi benefice pentru stilul de viaţă al viitorului adult. Trebuie ţinut cont şi de faptul că în practicarea unui sport de performanţă, competiţia este exclusiv a adolescentului şi nu a părinţilor. Presiunea exercitată de părinţi asupra copilului pentru obţinerea performanţei poate fi uneori mai greu de suportat decât stresul provocat de antrenarea fizică şi psihică pentru competiţie.

Sporturile colective

Sporturile colective au multiple avantaje, pe lângă un consum sănătos de energie fizică, deprinderea vieţii în comun, respectarea regulilor comunitare şi plăcerea de a aparţine unei colectivităţi cu un scop comun.

Sporturile individuale

Sporturile individuale suscită de asemenea un interes deosebit în adolescenţă – perioadă în care afirmarea sinelui, conservarea spaţiului propriu şi, implicit, a identităţii, sunt probleme atât de delicate. Trebuie permisă adolescentului alegerea unui sport către care se simte atras şi nu unul impus de părinţi, chiar dacă acesta face parte dintre aşa-numitele sporturi violente. Acestea reprezintă o modalitate ideală de exprimare şi canalizare a agresivităţii şi de depăşire a complexelor de inferioritate şi a timidităţii. Gama este largă: judo, karate, box sau alte sporturi de luptă. În acest sens trebuie subliniat faptul că nu mai există azi sporturi pentru băieţi şi sporturi pentru fete, asemenea clişee fiind depăşite.

Din păcate, nu se poate conta prea mult pe sportul din şcoală. Oricare ar fi meritele celor care predau această disciplină, ei putând orienta adolescenţii către alegerea unui sport şi suscita chiar adevărate pasiuni pentru acesta, activitatea lor se înscrie în cadrul unei programe şcolare. Sportul din şcoală nu va avea o valoare de angajare personală atât de mare ca acela practicat în cadrul unui club în care adolescenţii întâlnesc alţi tineri decât cei pe care îi văd zilnic timp de câteva ore la şcoală, dar nici nu trebuie ocolit sau substituit cu alte activităţi intelectuale statice, care nu permit acea descărcare de energie şi încărcare pozitivă atât de necesară pentru buna funcţionare a organismului, pe care numai mişcarea fizică o poate furniza.


ghidul-parintilor.ro

Facebook
Twitter
Email
Alexandra Giuffrida
Alexandra Giuffrida

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Articole asemănătoare